Se afișează postările cu eticheta Dor de cuvânt. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dor de cuvânt. Afișați toate postările

luni, 2 iunie 2014

01:42 - , Fara comentarii

Rătăcire

            Doamne! M-am rătăcit
În neghina din cuvintele acestei lumi.
Te aștept la stâlpul neîncrederii în mine,
Legat cu dorul rugăciunilor către Tine.
Ai milă și de mine,
Tâlharul răstignit pe crucea vieții mele.

duminică, 1 iunie 2014

00:45 - , Fara comentarii

Aurora dorului

Aș vrea să-mi colorez sufletul cu verde…
            Să mă regăsesc în iarba câmpului;
                        În frunza copacilor.
Dar ce frumos este roșul trandafirilor,
            Și galbenul lalelelor sau albul crinilor!
                        Dar când privesc cerul
                                    Aș vrea să fiu albastrul lui.
- Doamne, spune-mi, Te rog
   Cu ce culoare să-mi vopsesc sufletul?
- Toate sunt frumoase.
            …!
- Atunci, Doamne, 
Plânge-mi o lacrimă în inimă
Ca trecând Lumina Ta prin ea,
Să sclipească-n suflet curcubeul.

00:41 - , Fara comentarii

Mă tem

Tremur și mă tem.
Mă tem de egoismul
Poleit cu iubire;
De multa bogăție
Ce naște sărăcie.
Tremur și mă tem.
Mă tem de fățărnicia
În haina cunoștinței;
De miopia albă
Ce mulți a amăgit.
Tremur și mă tem.
Mă tem de lumina
Ce poate fi întuneric;
De bunele intenții
Sfârșite-n rătăciri.
Tremur și mă tem.
Dă-mi, Doamne, cristalinul
Inimii curate;
Izvorul de iubire
Al gândului smerit.
Mă rog și aștept.

00:40 - , Fara comentarii

Tremurând,

Mă rog ne-ncetat
                         Lunecând pe-un gând.
În eu mă cufund
În lung și în lat.

Plutesc pe ocean
                          C-o pânză de gând,
Umflată de vânt,
Catarg de mărgean.

M-avânt în abis
                          Mânat de un Gând;
Să învăț un cânt
Din lumea de vis.

C-o mână voiesc
                        Să-nod gând cu gând;
Cealaltă, facând
Cruci, mă trezesc,

                                                  Lunecând pe-un gând,
                                                      C-o pânză de gând,
                                                      Mânat de un Gând,
                                                  Să-nod gând cu gând.

sâmbătă, 31 mai 2014

20:35 - , Fara comentarii

Semnul mirării


Din stele picură roua iubirii
      Pe iarbă, pe flori, pe pământ.
            Prin nări mă inundă lent trandafirii
                  Cu dor mângâiați de vânt.
                        Prin vene-mi curge focul luminii
                              Vestindu-mi cuvânt cu cuvânt.
                                      Mi-e gândul un semn al mirării
                                            De tot ce văd, aud și simt.

18:04 - , Fara comentarii

Bisericuța din Cuvinte!

Pe albia vieții găsim Cuvinte și cuvinte!
Iar eu..., eu sunt prea sărac pentru a da
Talantul sufletului meu pe nimicul din cuvinte,
Pentru a-mi construi
Babilonul naivității mele
Iar..., când se lasă noaptea, să se dărâme.
Cineva a spus,
În urmă cu multe veacuri,
Că EL este Adevărul
Și... constat că este și azi!
Atunci, cu ale lui Cuvinte,
Cărămizi adevărate,
Vreu să-mi construiesc
Bisericuța sufletului meu.
Doamne!
În ce lume frumoasă am trăi
Dacă am umbla
Numai prin altare de inimi curate
Zidite din Cuvinte duhovnicești!


18:00 - ,, Fara comentarii

Vistierule!


               Mă rog Ție care ești
Stăpânul oștilor cerești,
Al Țării plină de minuni
Cu dor de cer să mă cununi;
Smerenia să-mi fie cânt,
Iubirea, mângâieri de vânt,
Credința, diamant ceresc,
Mintea, gând dumnezeiesc,
Inima, papirus al iubirii,
Cuvântul, fruct al nemuririi,
Îmbrăcat în straiele cerești
                     Să-aduc din veșnicie vești.

vineri, 23 mai 2014

23:41 - , Fara comentarii

Flori de cuvânt

Aș vrea să fiu un mugur primăvăratic 
Și să mă îmbrac în frunze.

Să învăț de la vântul verii,
Să foșnesc a iubire.

Să învăț de la toamnă,
Culoarea smereniei

Și să rodesc boboci de dor
Pentru veacul viitor!

15:07 - , Fara comentarii

Balada iubirii

Trei raze de soare,
Întinse, se pare,
Pe arcuș de vânt,
Tot doinesc în gând
Dor de primăvară,
Inima-i vioară.

Cu alai veniți,
Toboșari vestiți,
Un duiet de nori
Acordează-n zori,
În cadență rară
Tunata de vară.

Menestrelul vânt
Ciupește plângând
O harpă de spice.
Tomnata o zice
Vibrând în cuvinte
Tainele sfinte.

Dincolo de zare
Veselie mare.
Un taraf de nori
Horește-n ninsori
O nuntă aleasă,
Iubirea-i mireasă.

14:54 - , Fara comentarii

Scâncete-n fruct


Tu, Rădăcină,
Înfiptă-n Lumină,
Trimite-mi seva smeriri
Prin venele Tulpinii.
Iar prin ramuri
Să-mi inunzi în valuri,
Cu gânduri curate
Frunzele toate.
Iar tu Soare,
Fă-o hrănitoare.
Iar tu vânt,
Învaț-o un cânt.
Iar tu gând,
Picuro-n cuvânt.


14:02 - ,, Fara comentarii

Balada dorului pierdut

Clopotul cu jale spune
Că vioara-i fără strune.
Inima, gingaș izvor,
Nu mai susură a dor.
Vino, vântule, din cer
C-am în suflet un fluier
Și în inimă o frunză,
Suflătorii să m-auză.
Dacă-i voi chema o dată,
Trubaduri să vină roată.
De-oi striga de două ori,
Să vină-mbrăcați în zori.
Să cânte în ritm tăcut
Doina dorului pierdut.
Să cânte de dor și jale
Viersurile ancestrale.

joi, 22 mai 2014

17:07 - ,, Fara comentarii

Balada filelor de dor


Un Copac în gând
Sădit în pământ
Cu dor și mister
Strămutat în cer,
De inimi curate
Născute surate,
Ramuri de lumină
Cu sevă divină,
Fructe de iubire
Cu gust de smerire,
Rodește plângând
Sâmburi de cuvânt!

Copacule sfânt,
Ce foșnești în gând
O clipă măcar,
N-o fi în zadar,
Trimite-mi de zor
O floare de dor
Pe o rămurea
Din inima mea
Parfumul smerit
Și neprețuit
Revărsat în gând
Să-l strâng în cuvânt.

Copacul cu dor,
Rod nemuritor,
Tulpină divină,
Trei in rădăcină
A trimis din zare
Sobor de-ncercare,
Vântul țesălând
Ramurile-n gând,
Frunze-ngălbenite
Cădeau spovedite
Și lăsând curat
Un ram încercat.

O albină-n gând
Frământă-n cuvânt,
Polen de smerire
Din flori de iubire,
Și parfum de cer
Cu iz de mister,
Revarsând mereu
Dor de Dumnezeu,
Ceruind în gând
Lumină-n cuvânt,
Punând deoparte
Filele-ntr-o carte.



miercuri, 21 mai 2014

17:33 - , Fara comentarii

Balada Cuvântului


Un Prinţ călător,
Din vremuri de dor
Scrise într-o Carte
Pe inimii curate
De mistici străbuni
Ce făceau minuni,
Coborî pe-o rază
Cu alai de vază,
Îngerii cântând
Liturghii în gând,
Vântul adia
Aliluia.

Un Voinic frumos
Cu glasul duios,
Murmur de izvoare
Glas de căprioare,
Purtând haina lui
Frunza codrului,
Iar privirea lui
Raza Soarelui,
A venit spunând
Cu blândeţe-n gând
Cum să ne iubim
Veşnic să trăim.

Fii Cerului,
Fraţii Dorului,
Ne înţelegând
Taina din cuvânt,
Pe Voinic au prins
Trădat de un ins,
Vrând să-l umilească
Să îl răstignească,
Pe cruce l-au pus
Şi mi l-au răpus
Să-ngroape-n uitare
Taina din iertare.

Furtuna-ncepea
Ploaia spumega,
Tornade de vânt
Împletite-n gând,
Pe Voinic lua
Şi mi-l arunca
Jos în bezna nopţii
Unde sunt toţi morţii
Ăstui veac de plâns
Cu sângele scurs
În Marea Durerii,
Din Țara tăcerii.

Voinicul ceresc
Gând Dumnezeiesc
Mai duios ruga,
Spre cer El striga
Cu pieptul străpuns
De durere-mpuns,
Făcând un izvor
Din lacrimi de dor
Fruntea aplecându-și
Inima smerindu-și,
O rugă-nălţa
Cuvântul chema.

Duh de Veşnicie,
Hai de mă învie
Şi adu-mi în gând
Iertări  în cuvânt,
Rugăciuni cu har
Smerite în jar,
Înmuiate-n lacrimi,
Spălate de patimi,
Parfum de iubire,
De nemărginire,
Să alung cu ele
Gândurile rele.

Tatăl auzea
Şi îi trimetea
Serafimi cu dor,
Heruvimi pe nor,
Îngeri îngeraşi,
Chip de copilaşi,
Murmur de izvoare
Glas de căprioare,
Răsărit de zori
Şi parfum de flori,
Gingăşia Lui,
Dorul Dorului.

Pe Voinic via
Şi mi-L ridica,
Purtându-l pe nori
Dimineaţa-n zori
Sus în slava Lui,
Dreapta Dorului,
Veşnic să privească,
Să se oglindească
În inimi curate,
Suflete surate
Şi în copilaşi
Cu gândul gingaşi.

Mai ştim din bătrâni
Că mistici străbuni
Inima-şi spălau
Să fie doreau
În numele Lui
Fii Dorului.
EL din Rai venea
Şi îi miluia,
La ei coborând
Lumină în gând,
Taine în cuvânt,
Pace pe pământ.


Abonați-vă la: Comentarii (Atom)