17:33 - 
Dor de cuvânt,TOATE
Fara comentarii
Dor de cuvânt,TOATE
Fara comentarii
Balada Cuvântului
Un Prinţ călător,
Din vremuri de dor
Scrise într-o Carte
Pe inimii curate
De mistici străbuni
Ce făceau minuni,
Coborî pe-o rază
Cu alai de vază,
Îngerii cântând
Liturghii în gând,
Vântul adia
Aliluia.
Un Voinic frumos
Cu glasul duios,
Murmur de izvoare
Glas de căprioare,
Purtând haina lui
Frunza codrului,
Iar privirea lui
Raza Soarelui,
A venit spunând
Cu blândeţe-n gând
Cum să ne iubim
Veşnic să trăim.
Fii Cerului,
Fraţii Dorului,
Ne înţelegând
Taina din cuvânt,
Pe Voinic au prins
Trădat de un ins,
Vrând să-l umilească
Să îl răstignească,
Pe cruce l-au pus
Şi mi l-au răpus
Să-ngroape-n uitare
Taina din iertare.
Furtuna-ncepea
Ploaia spumega,
Tornade de vânt
Împletite-n gând,
Pe Voinic lua
Şi mi-l arunca
Jos în bezna nopţii
Unde sunt toţi morţii
Ăstui veac de plâns
Cu sângele scurs
În Marea Durerii,
Din Țara tăcerii.
Voinicul ceresc
Gând Dumnezeiesc
Mai duios ruga,
Spre cer El striga
Cu pieptul străpuns
De durere-mpuns,
Făcând un izvor
Din lacrimi de dor
Fruntea aplecându-și
Inima smerindu-și,
O rugă-nălţa
Cuvântul chema.
Duh de Veşnicie,
Hai de mă învie
Şi adu-mi în gând
Iertări în cuvânt,
Rugăciuni cu har
Smerite în jar,
Înmuiate-n lacrimi,
Spălate de patimi,
Parfum de iubire,
De nemărginire,
Să alung cu ele
Gândurile rele.
Tatăl auzea
Şi îi trimetea
Serafimi cu dor,
Heruvimi pe nor,
Îngeri îngeraşi,
Chip de copilaşi,
Murmur de izvoare
Glas de căprioare,
Răsărit de zori
Şi parfum de flori,
Gingăşia Lui,
Dorul Dorului.
Pe Voinic via
Şi mi-L ridica,
Purtându-l pe nori
Dimineaţa-n zori
Sus în slava Lui,
Dreapta Dorului,
Veşnic să privească,
Să se oglindească
În inimi curate,
Suflete surate
Şi în copilaşi
Cu gândul gingaşi.
Mai ştim din bătrâni
Că mistici străbuni
Inima-şi spălau
Să fie doreau
În numele Lui
Fii Dorului.
EL din Rai venea
Şi îi miluia,
La ei coborând
Lumină în gând,
Taine în cuvânt,
Pace pe pământ.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu