19:01 - 
Favorite,Nepublicate,TOATE
Fara comentarii
Favorite,Nepublicate,TOATE
Fara comentarii
Colind celest
Mi-am împodobit gândul,
cu jerbe de flori.
Vestea un înger vremuri de dor
trăgând clopotul inimii.
Clinchete de flori se ridicau în
văzduh
și vântul acompania cu un chimval de
nori.
Din când în când,
un fulger se lăsa
frânt,
iar scântei luminau întunericul până
la sânge.
Ardeam tăcut ca o lumânare
și din ceara topită se ridica
o mireasmă de colinde cântate cu
inima.
Dumnezeu a ieșit în pragul cerului!
Clopoței de stele vibrau de emoție
și începuse să ningă cu fulgi mari de
lumină,
iar colinde zburau cu aripi de
heruvimi
la inima Domnului.
Am venit să-L colindăm pe Păstorul
blând,
Lumină să căpătăm și covrigi în gând.
Să ne toarne-n candelă din al său
izvor,
Mir
de viață veșnică și scântei de dor.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu